decizia comasare alegeri

Ce va face acum Coaliţia? O decizie este aşteptată până miercuri.

Judecătorii CCR au reţinut că Legea pentru care Emil Boc a angajat răspunderea guvernului încalcă dreptul de a candida al cetățenilor, nu se justifică din punct de vedere al economiilor la buget și nici prelungirea mandatelor aleșilor locali în lipsa unei situații de urgență, de genul unei calamități naturale sau stări de război, dar nu îl mustră pe Boc şi pentru numărul enorm de angajări de răspundere: "Constituția nu prevede un număr limită de angajări pe care le poate promova Guvernul într-o anumită perioadă de timp" se arată în motivația Curții.

Magistrații fac apel la jurisprudența europeană în materie de organizare a alegerilor și ajung la concluzia că orice manieră complicată de organizare a unui scrutin este în măsură să lezeze dreptul la vot. "Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senatului și a celor pentru administrațiile publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot - ceea ce va presupune creșterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele trei urne", susține Curtea.

Seapreciază că, prin complexitatea operațiunilor de vot, se poate ajunge la excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor și recomandă ca procedura de vot să rămână cât mai simplă.

Pe de altă parte,judecătorii constată că organizarea la aceeași dată a alegerilor locale și parlamentare poate determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituție. " Aceasta întrucât există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local să-și exprime dorința dea participa la alegerile naționale pentru un mandat de parlamenta, lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alageri care să desfășoară la date diferite", susţine CCR.
În legătură cu argumentuil Guvernului potrivit căruia comasarea ar duce la economisirea fondurilor publice destinate organizării alegerilor, Curtea recunoaște "necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor într-un context de criză economică", dar punctează faptul că acestea "nu se pot constitui în argumente care să susțină, în orice condiții, restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți sau care să susțină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept".

DeșiCurtea recunoaşte dreptul de prelungire prin lege organică a mandatelor aleșilor locali, ei atrag atenția că acest lucru este posibil numai în termenele stricte și limitative prevăzute de Constituție și de lege, adică ”starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situații care nu subzistă în cauză”.

Referindu-se la Legea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare,judecătorii remarcă în acest caz încălcarea principiilor periodicității alegerilor și cel al neretroactivității legilor. Mai mult, CCR respinge precedentele invocate de guvern- alegerile comasate din 1992 și 2004- pe motiv că la acea dată ”nu subzistau regulile instituite ulterior de legislația în materie”.

Nici modul prin care executivul intenționa să retraseze colegiile uninominale nu este considerat constituțional de către judecători, pe motiv că Guvernul reglementează anumite chestiuni care intră în competența Parlamentului. Concret, magistrații precizează că forul legislativ este cel care decide asupra componenței și formei de funcționare a comisiilor parlamentare care trasează colegiile.